Viața și Minunile Sfântului Ierarh NECTARIE
Viața și Minunile Sfântului Ierarh NECTARIE Taumaturgul de pe Insula Eghina - GRECIA
● Sfântul Ierarh
Nectarie Taumaturgul s-a născut la 1 octombrie 1846, din părinți săraci,
dar foarte evlavioși, în orășelul Silivria din Tracia , de pe teritoriu
actualul al Turciei, pe țărmul Mării Marmara. La botez a primit numele de
Anastasie, iar primii ani de școală i-a făcut în orășelul natal. A fost
hirotonit diacon în 1877, când primește și numele de Nectarie. A studiat la
Facultatea de Teologie din Atena, iar în 1886 este hirotonit preot și
arhimandrit. În anul 1889 este hirotonit episcop, pentru ca patru ani mai
târziu să-i fie încredințată conducerea Seminarului Teologic Rizareion din
Atena. Despre Sfântul Nectarie se spune că este un mare Părinte al
Bisericii Ortodoxe, care a trăit 74 de ani, ducând o viață în slujba lui
Dumnezeu, plină de roadele Duhului Sfânt. A postit, a privegheat și s-a rugat,
devenind om al lui Dumnezeu "pătimind și învățând cele dumnezeiești".
A predicat, a spovedit, a povățuit, s-a jertfit pentru aproapele. Milosteniile
și minunile sale sunt nenumărate. Prezența sa aduce liniște și pace în inimile
tuturor. Este cu adevărat mare, pentru că a câștigat cu smerenia cele înalte. A
fost arhiereu al Celui Preaînalt, însă nu s-a dat înapoi nici de la a lucra în
grădină, a face curățenie, a repara încălțăminte și a ajuta la lucrările de
construcție până la bătrânețe. A fost clevetit mult, dar a răbdat fără să
cârtească, s-a rugat, a iertat și a mulțumit lui Dumnezeu pentru toate. Trăind
ca un înger în trup și iubind neîncetata rugăciune, tăcerea, smerenia, postul și milostenia, Sfântul
Nectarie atrăgea pe mulți la Hristos, revărsând în jurul lui, pacea, bucuria și
lumina cea necreată a Duhului Sfânt, prin care mângâia și odihnea pe toți care
veneau la chilia lui. Din această cauză, diavolul, nerăbdând nevoința lui, până
la sfârșitul vieții sale a ridicat împotriva sfântului multe calomnii și vorbe
rele din partea multor clerici și ierarhi greci, care, din cauza invidiei, îl
cleveteau și îl acuzau, atât pe el, cât și mănăstirea lui. Dar fericitul
Nectarie le răbda pe toate, în numele lui Hristos, care locuia în inima sa.
Viața sa a fost caracterizată de multe minuni, iar toți cei care veneau și
primeau sfaturi de la el, îl priveau ca pe un sfânt deosebit și simțeau că în
el lucrează harul divin.
● În anul 1904 a
construit o mănăstire impunătoare în insula Eghina din apropiere, cu hramul
„Sfânta Treime”.
Când a simțit că nu
mai are mult de trăit, în timpul unui pelerinaj cu Icoana Maicii Domnului din
insula Eghina, Sfântul Nectarie le-a spus ucenicilor că în scurt timp va pleca
la Domnul ceea ce s-a și întâmplat. Îmbolnăvindu-se după puțină vreme, a fost
dus la un spital din Atena. Răbdând boala și durerile cu asumare deplină, după
aproape două luni de suferinţă, Sfântul şi-a dat sufletul în mâinile Domnului,
pe data de 8 noiembrie 1920. Imediat după moartea sfântului, trupul acestuia a
fost scos din spital și mutat în biserica spitalului. În ziua înmormântării
sale, mulți dintre cei care au venit să-și ia rămas-bun de la el au văzut cum
de pe fața sa izvora mir și, mai mult decât atât, acesta îi inunda părul și
barba. De la biserică și până la Mănăstirea de la Eghina, sicriul cu trupul
acestuia a răspândit o mireasmă plăcută pe tot drumul. A fost îngropat în
curtea Mănăstirii, lângă un pin și, după cinci luni, când s-a vrut mutarea
trupului într-un cavou nou din marmură, trupul a fost găsit întreg și
nevătămat. Aceeași mireasmă plăcută a fost simțită din nou iar trupul sfântului
a rămas intact vreme de douăzeci de ani. Toți cei care veneau să se închine și
să se roage se mirau să îl vadă pe sfânt parcă dormind și nicidecum mort.
● Sfântului
Nectarie vindecă oamenii de boli incurabile precum cancerul, exorcizează
posedații și cheamă ploaia pe timp de secetă. Într-o casă din satul
Digheliotica Egiou, trăia o femeie cu soțul ei și cei patru copii, crescuți
foarte evlavioși și cu mare credință în Dumnezeu. Femeia era bolnavă de cancer,
într-un stadiu foarte grav, aflându-se pe moarte. Chiar și pe patul de moarte,
femeia își îndemna copiii să se roage la icoana Sfântului Nectarie aflată în
casa lor. Într-o noapte, femeia l-a visat pe Sfântul Nectarie, iar în zilele
următoare când a mers la doctor a aflat că s-a vindecat și că nu mai există
nicio urmă de cancer. După o secetă foarte lungă în Eghina, Sfântul Nectarie a
reușit prin rugăciunile sale să pornească ploaia care a ținut vreme de o
săptămână. O altă minune din timpul vieții sale a fost când a pășit pe insula
din Eghina și a vindecat un tânăr posedat de duhul cel rău. Datorită viețuirii
sale curate și staturii sale duhovnicești înalte, Dumnezeu i-a dăruit Sfântului
Nectarie Harul Sfântului Duh, așa cum citim în viața sa din Sinaxar: “mulţi
bolnavi şi săraci alergau la biserica mănăstirii din Eghina şi cereau ajutorul
lui. Mai ales după Primul Război Mondial, numeroşi săraci şi bolnavi, lipsiţi
de orice ajutor, veneau la el ca la părintele lor sufletesc. Iar Sfântul
Nectarie a dat poruncă maicilor ce se nevoiau în mănăstirea sa să împartă la
cei lipsiţi orice fel de alimente şi să nu păstreze nimic pentru ele, căci
Dumnezeu, prin mila Sa, îi hrănește şi pe unii şi pe alţii.”
● Puterea
vindecătoare a moaștelor Sfântului Nectarie a început să lucreze încă din
prima zi de când sfântul a plecat la Domnul. Astfel, maicile de la Mănăstirea
Sfânta Treime din insula Eghina, venind la spital să ia trupul Sfântului
Nectarie, au scos vesta de pe trupul acestuia și au așezat-o întâmplător pe
patul vecin, unde era un paralitic. Spre mirarea tuturor, acesta și-a revenit
ca prin minune și a început să meargă. O femeie bolnavă de cancer s-a uns cu
ulei din candela aprinsă la moaștele Sfântului Nectarie și s-a
vindecat. Un monah român a fost depistat cu mai multe boli grele și a fost
programat la București pentru o operație la fiere și stomac. Știind despre
moștele vindecătoare ale Sfântului Nectarie, aflate la Mănăstirea Radu Vodă,
monahul a mers să se închine și să se roage pentru ajutor. Simțind o mângâiere
deosebită din partea sfântului, monahul a plecat spre casă, simțindu-se încă
foarte rău. A două zi, însă, nici semn de durere, nicăieri. O sumedenie de
credincioşi suferinzi s-au vindecat, în ultimii ani, după ce s-au rugat la
moaştele Sfântului Nectarie din Eghina. Este vorba despre mii de oameni bolnavi
de diabet, de cancer, boli de ochi, dureri de oase sau articulare, care
rugându-se la moaştele sfântului, au fost vindecați în mod miraculos. De
asemenea, mulți vorbesc despre oameni care au ieşit din depresii şi au scăpat
de diferite vicii, cum ar fi alcoolul, tutunul, drogurile sau jocurile de
noroc, doar prin puterea rugăciunii la Sfântul Nectarie.
● Ȋn anul 1961,
Sinodul Bisericii Ortodoxe din Grecia, văzând numeroasele minuni care se făceau
la moaștele sale, l-au canonizat, cu zi de prăznuire la 9 noiembrie,
devenind astfel cel mai venerat Sfânt din această binecuvântată țară ortodoxă.
Zilnic credincioșii se închină la moaștele Sfântului Nectarie și la mormântul
său, făcând din mănăstirea sa din insula Eghina cel mai iubit loc de pelerinaj
din toată Grecia.
● Astăzi, Moaştele
Sfântului Nectarie se găsesc la Mănăstirea construită de el pe insula Eghina,
unde o mulțime de pelerini vin în fiecare an, iar mâna lui stângă se află în
Sfântul Munte Athos, în Biserica Mănăstirii Marea Lavră. Un fragment din
Moaștele Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul se află și la Mănăstirea Radu
Vodă din Bucureşti, aici mii de credincioși vin să-i ceară ajutorul și
milostivirea în lupta lor sau a celor apropiați cu cancerul, această boală
cumplită a secolului nostru. Alt loc deosebit unde pot fi găsite moaștele
sfântului este Paraclisul Maicii Domnului "Bucuria Neașteptată"
de la Mănăstirea
Rupestră Șinca Veche din județul Brașov, aici
moaștele au fost dăruite de Mănăstirea Grigoriu din Sfântul Munte Athos.
● Cu rugăciunile
Sfântului Ierarh Nectarie, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
miluiește-ne pe noi pe toți. Amin†
- vindecătorul de boli grele și cancer -
✠